Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu

GAZETELE POPORALE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIA DE LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XX-LEA: ÎNTRE EDUCAȚIE CULTURALĂ ȘI POLITICĂ

ACRONIM: GAZPOPTRANS
GAR-2019

 

Coordonator proiect: Nicolae-Alexandru Nicolaescu

Membru: Julia Derzsi


Obiectivul proiectului: evaluarea istoriografiei româneşti şi străine referitoare la gazetele poporale și analiza critică și comparată a acestora, cu un deosebit accent asupra literaturii de specialitate din Centrul și Sud-Estul Europei, pentru a identifica în ce măsură acestea erau sau nu similare.


Descrierea proiectului: Subiectul proiectului este reprezentat de cercetarea gazetelor poporale românești din Transilvania, acestea au descris un nou tip de ziar, cu un conținut pe înțelesul țărănimii, încercând să traducă mesajele și expresiile academice în cuvinte pe înțelesul țăranilor, folosindu-se de un nivel discursiv ușor, în concordanță cu deprinderile speciale ale tăranilor români din Transilvania. Gazetele poporale românești au avut ca principale scopuri educarea mulțimilor țărănești, familiarizarea lor cu noțiunile politice, morale și economice de bază, propaganda politică și controlul ideologic exercitat la baza societății. De asemenea, pentru realizarea dezideratelor propuse eleau publicat cu precădere articole de popularizare cu un conținut variat, de la simplele sfaturi agricole până la indicații despre modul de folosire a mașinilor agricole, de la rubrica literară până la cea de modă etc. Prin proiectul de față ne dorim să analizăm tipologia acestui fel de publicație adresată mediului țărănesc și să arătăm care au fost deosebirile lor față de celelalte tipuri de publicații. Nu ne vom limita doar la inventarierea gazetelor ci vom urmări în ce măsură ele și-au atins scopul de educație culturală și propagandă politică, relevând ponderea scopurilor educaționale sau politice. Scopul cercetării noastre este de a evalua dacă publicațiile în cauză și-au atins sau nu dezideratele propuse. Modul prin care gazetele poporale românești din Transilvania au reușit sau nu, spre finalul secolului al XIX-lea și începtul secolului al XX-lea, să creeze un sistem de diseminare al informațiilor culturale și politice în mediul rural românesc va fi și el evidențiat. Demersurile trebuie comparate cu acțiunile asemănătoare ale celorlalte naționalități din centrul și sud-estul european, pentru că procesul de susținere a unei prese dedicate mediului țărănesc a fost unul generalizat în acest spațiu. În altă ordine de idei, dorim să vedem măsura în care educarea și informarea păturii țărănești central și sud-est europene a dus la formularea cererilor politice și educaționale din perioada respectivă.

Plasarea în intervalul încadrat de finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX‑lea este reprezentativă deoarece este perioada în care presa scrisă a atins apogeul existenței. Gazetele poporale au constituit o particularitate a ținuturilor intracarpatice deoarece, în nici o altă regiune românească, nu s-au dezvoltat în număr mai mare ca aici, probabil din cauza influenței culturale din zona central europeană. Periodicele în discuție au atins apogeul existenței la finalul secolului al XIX‑lea și începutul secolului al XX-lea, atunci când intelectualitatea românească a conștientizat faptul că singurul mijloc de păstrare a identității naționale era ,,luminarea plugarilor”, iar cel mai eficace și la îndemână mijloc a fost găsit în editarea unor gazete scrise într-un limbaj accesibil și celor cu o educație precară. Avantajul acestor publicații, față de sistemul școlar, era că ele puteau fi lecturate în grupuri și pătrundeau în cele mai îndepărtate sate, astfel că și cei care nu știau carte aveau acces la informație.

La prima vederea am putea afirma că gazetele poporale românești din Transilvania și-au atins scopul pentru care au fost create, și anume ,,luminarea plugarilor”, strângerea legăturilor dintre intelectuali și marea masă a țăranilor și mobilizarea lor în lupta națională, dovadă fiind realizarea Marii Uniri din decembrie 1918. Succesul lor este demonstrat și de circulația pe care au avut-o în zona satelor românești. Prețul gazetelor s-a menținut scăzut pentru a putea fi cumpărate și de cei săraci. Interesant de menționat că după atingerea obiectivului național, gazetele poporale din Transilvania își vor schimba abordarea și se vor transforma în agenți electorali ai partidelor politice din perioada interbelică, acest tip de gazetărie dispărând.

Din punct de vedere metodologic, demersul nostru se încadrează cercetării calitative fără a ignora cercetarea cantitativă acolo unde ea se impune: cercetarea de arhivă (arhivele centrale și județene); cercetarea gazetelor poporale și a periodicelor epocii; a materialelor cu accent de popularizare asemănător gazetelor poporale precum caledarele și broșurile populare.

Analiza cantitativă și calitativă a articolelor dedicate educației culturale și educației politice a românilor ardeleni și modul în care gazetele poporale au dorit și au reușit să atingă aceste obiective. Putem realiza studii de caz din perspectiva istoriei sociale evaluând efectele produse de ideile enunțate, urmărind în acest sens zonele de distribuție în care impactul acestor publicații a fost mai mare. De asemenea, în ce măsură limbajul folosit era sau nu unul doct. În cadrul analizei calitative vom analiza nivelul scriiturii și al discursului, relevând importanța aspectului în nivelul de diseminare al informațiilor transmise, pentru a putea urmări dacă și-au atins sau nu scopul de educare culturală și politică.