Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu

GAZETELE POPORALE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIA DE LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XIX-LEA: ÎNTRE EDUCAȚIE CULTURALĂ ȘI POLITICĂ

ACRONIM: GAZPOPTRANS
GAR-UM-2019-II-2.7-2

 

Coordonator proiect: Nicolae-Alexandru Nicolaescu

Membru: Julia Derzsi


Obiectivul proiectului: evaluarea istoriografiei româneşti şi străine referitoare la gazetele poporale și analiza critică și comparată a acestora, cu un deosebit accent asupra literaturii de specialitate din Centrul și Sud-Estul Europei, pentru a identifica în ce măsură acestea erau sau nu similare.


Descrierea proiectului:

Subiectul proiectului este reprezentat de cercetarea gazetelor poporale românești din Transilvania, care au încercat să traducă mesajele și expresiile academice în cuvinte pe înțelesul țăranilor, folosindu-se de un nivel discursiv ușor, în concordanță cu nivelul educațional al țăranilor români. Gazetele poporale românești au avut ca principale scopuri educarea mulțimilor țărănești, familiarizarea lor cu noțiunile politice, morale și economice de bază, propaganda politică și controlul ideologic exercitat la baza societății. De asemenea, pentru realizarea dezideratelor propuse au publicat articole de popularizare cu un conținut variat, de la simple sfaturi agricole la indicații despre modul de folosire a mașinilor agricole și de la rubrica literară până la cea de modă. Prin proiectul de față ne dorim să analizăm tipologia acestui fel de publicație adresată mediului țărănesc și să evidențiem care au fost deosebirile lor față de celelalte tipuri de publicații. Nu ne vom limita doar la inventarierea gazetelor ci vom urmări în ce măsură ele și-au atins scopul de educație culturală și propagandă politică, relevând ponderea scopurilor educaționale sau politice. Modul prin care gazetele poporale românești din Transilvania au reușit sau nu, spre finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, să creeze un sistem de diseminare al informațiilor culturale și politice în mediul rural românesc va fi și el evidențiat. Demersurile trebuie comparate cu acțiunile asemănătoare ale celorlalte naționalități din centrul și sud-estul european, pentru că procesul de susținere a unei prese dedicate mediului țărănesc a fost unul generalizat în acest spațiu. În altă ordine de idei, dorim să vedem măsura în care educarea și informarea păturii țărănești central și sud-est europene a dus la formularea cererilor politice și educaționale din perioada respectivă.

Din punct de vedere metodologic, demersul nostru se încadrează cercetării calitative fără a ignora cercetarea cantitativă acolo unde ea se impune: cercetarea de arhivă (arhivele centrale și județene); cercetarea gazetelor poporale și a periodicelor epocii; a materialelor cu accent de popularizare asemănător gazetelor poporale precum calendarele și broșurile populare.